|
Infrastructura
Retele
cai de transport
La inceputul anului 1998 lungimea
drumurilor publice din judetul Timis era
de 2.858 Km, din care 625 Km
modernizate. Densitatea drumurilor publice este de 329 Km pe 1.000 Kmp
teritoriu. Drumurile nationale insumau 533 Km (din care modernizate 396 Km),
iar drumurile judetene si comunale insumau 2.325 Km, din care modernizate
erau 229 Km. Timisul este strabatut de drumul international E4 si de
drumurile nationale Timisoara - Sinnicolau Mare, Oravita - Moravita, Lugoj -
Bocsa - Resita, Lugoj - Faget - Ilia si Timisoara - Arad.
In judetul Timis exista 786 Km de cale ferata normala
in exploatare (din care 111 Km electrificata), densitatea liniilor este de
90,6 Km la 1.000 Kmp (aproape dublu fata de media pe tara, ceea ce situeaza
Timisul pe locul 1 pe tara).
Liniile ferate mai importante ce strabat teritoriul
judetului sunt urmatoarele:
- Bucuresti - Timisoara - Jimbolia (linie
internationala);
- Bucuresti - Timisoara - Stamora Moravita (linie
internationala);
- Timisoara - Arad - Oradea - Cluj - Vatra Dornei -
Iasi;
- Timisoara - Arad - Oradea - Carei - Satu Mare - Baia
Mare.
Numarul autovehiculelor inscrise in circulatie la 1
ianuarie 1998 era de 10.649 vehicule pentru transport marfa, din care 3.325
autoutilitare, 4.360 autovehicule speciale, 2.863 autotractoare si 101
autoremorchere. De asemenea, existau 15.811 tractoare rutiere.
Pentru transportul calatorilor exista un numar total
de 186.016 vehicule, din care: 700 autobuze, 590 microbuze, si 184.726
autoturisme (din care 183.054 proprietate privata).
Aeroportul International Timisoara - al doilea
aeroport al tarii, asigura un trafic regulat pe directiile New York,
Chicago, Amsterdam, Londra, Frankfurt, Copenhaga, Moscova, Zurich, Madrid,
Teheran, Viena.
Canalul Bega ar putea deveni navigabil pe o lungime de
44 Km. Inainte de primul razboi mondial navigau pe canal 563 ambarcatiuni
comerciale, cu o utilizare de 305 zile calendaristice, iar in perioada 1937
- 1938 volumul mediu de marfuri transportate a fost de 250 mii tone/an. In
anul 1958, transportul de marfuri a incetat. Transportul de pasageri pe
canal a cunoscut un varf de cca 500 mii pasageri in anul 1944, navele de
pasageri fiind retrase in anul 1967. In anul 1991 s-a initiat actiunea de
redeschidere a canalului, avandu-se in vedere un volum de trafic prognozat
de cc 600 mii tone/an, bazat pe investigatiile directe efectuate la la
agentii economici interesati: CET, Dermatina, Spumotim, UMT, Fabrica de
zahar. S-a dovedit ca redeschiderea navigatiei pe canalul Bega ar insemna
scurtarea distantelor catre porturile romanesti de la Dunare sau Marea
Neagra, sau spre tarile din Uniunea Europeana riverane Dunarii, existand, pe
aceasta cale, acces la Marea Nordului prin sistemul de canale Main - Rhin,
pana la Rotterdam. De asemenea, se are in vedere si transportul de pasageri
pe canal si Dunare in amonte de Regensburg, apoi la Marea Nordului, prin
sistemul de canale Main - Rhin.
inapoi
Comunicatii
La data de 01.08.1998, capacitatea centralelor
telefonice locale de uz public se cifra la 144.514, iar numarul abonatilor
la serviciul telefonic cu plata era de 124.775, reprezentand un numar de 183
abonamente la 1.000 locuitori. Numarul teleimprimantelor instalate la
abonati se ridica la 88.
Activitatea de posta si telecomunicatii se desfasoara
prin cele 254 unitati de posta, telefon, telegraf existente in anul 1998.
inapoi
Reteaua sanitara
In judetul Timis, in anul 1998, reteaua sanitara
cuprindea 14 spitale, 30 policlinici (din care 18 proprietate privata), 148
dispensare medicale, 28 de crese, 1 leagan de copii, 161 de farmacii -
inclusiv puncte farmateutice - (din total, 137 farmacii sunt proprietate
privata). In sistem functioneaza : 210 cabinete medicale, 15 laboratoare
medicale si 50 laboratoare de tehnica dentara.
In spitale exista 7.772 paturi de asistenta medicala,
in casele de nasteri 94 paturi, iar in leagane de copii 315 paturi, ceea ce
reprezinta 11,7 paturi la 1.000 locuitori.
In aceste unitati de asistenta medicala lucreaza 2.377
medici, din care 272 stomatologi. Raportat la populatia judetului Timis
revin 329 locuitori la un medic (fara stomatologi). La un stomatolog revin
2.547 locuitori. Personalul sanitar mediu numara 4.017 persoane la fiecare
cadru mediu sanitar revenind 172 locuitori. La un medic revin 1,7 persoane
cu pregatire medie sanitara.
In judetul Timis localitatea Buzias este statiune
balneoclimaterica, unde se trateaza afectiuni cardiovasculare si
reumatisiale.
inapoi
Reteaua de invatamant
In anul scolar 1998/1999 in judetul Timis functionau
821 unitati de invatamant public, iar populatia scolara s-a cifrat la
151.444 copii, din care 19.000 in gradinite, 107.527 elevi si 24.817
studenti. Din totalul de 107.527 elevi, in invatamantul primar si gimnazial
erau inscrisi 74.343 elevi. Personalul didactic angajat in pregatirea
elevilor din invatamantul primar si gimnazial era in numar de 3.174
persoane. In invatamantul liceal un numar de 22.738 elevi sunt pregatiti de
2.002 cadre didactice. Invatamantul postliceeal si de maistri este coordonat
de 121 cadre didactice, care pregatesc intr-o multitudine de meserii 2.508
tineri. In invatamantul profesional sunt inscrisi 6.126 copii, pregatiti de
491 cadre didactice.
Din totalul elevilor cuprinsi in invatamantul primar
si gimnazial, un numar de 1.770 invata in limba germana sub indrumarea unui
numar de 92 cadre didactice, iar 1.065 elevi invata in limba maghiara fiind
pregatiti de 91 cadre didactice. Si in invatamantul liceal exista scoli cu
predare in limba germana si maghiara. In limba germana invata 385 de liceeni
sub indrumarea unui numar de 24 cadre didactice, iar in limba maghiara sunt
pregatiti de 29 cadre didactice, un numar de 448 liceeni.
Invatamantul superior de stat beneficiaza de 4
institutii de invatamant - Universitatea Tehnica, Universitatea de Vest,
Universitatea de Medicina si Farmacie, Universitatea de Stiinte Agricole a
Banatului - cu un numar de 32 facultati. Sunt inscrisi la aceste facultati
un numar de 24.817 studenti, sub indrumarea a 2.487 cadre didactice,
revenind 10 studenti la un cadru didactic. Exista in judet si institutii de
invatamant superior particulare: Universitatea Banatului, Institutul de
Studii si Educatie Permanenta Tibiscus Timisoara, Universitatea Independenta
Mihai Eminescu Timisoara, Universitatea Europeana "I.C.Dragan"
Lugoj, Universitatea Crestina "Dimitrie Cantemir" filiala
Timisoara. La toate aceste institutii studiaza 10.078 tineri, sub indrumarea
unui numar de 402 cadre didactice.
In afara institutiilor de invatamant superior
particular in judetul Timis functioneaza urmatoarele institutii de
invatamant particular, postliceal:
- Scoala Postliceala de Psihopedagogie Speciala unde
se pregatesc pentru a deveni invatatori si educatori in invatamantul
special 43 cursanti, indrumati de 10 profesori.
- Scoala Postliceala Sanitara "Christina"
din Timisoara, unde se pregatesc 409 elevi pentru a deveni asistenti de
medicina generala, balneofizeoterapie, de laborator, de farmacie si
radiologie, sub indrumarea a 42 de profesori si maistri.
- Centrul de Invatamant pentru Asistenta Medicala de
Pediatrie si pedagogie de Recuperare Timisoara, unde invata sa devina
pedagogi de recuperare 80 de tineri si alti 78 vor deveni asistenti
medicali de pediatrie, sub indrumarea unui numar de 9 cadre didactice.
inapoi
Turism
In judetul Timis exista numeroase obiective
turistice. La Timisoara: Castelul Huniazilor (secolul al XV - lea, refacut
in 1852) si care azi este muzeu, dupa o noua restaurare; Castelul Pasa
Buinen (sec. XVII - XVIII); Casa printului Eugeniu de Savoya (sec. XVIII);
Cetatea Bastion (sec.XVIII); Teatrul National (sec. XIX - XX); Biserica
Mizericordierilor (sec. XVIII); Catedrala Ortodoxa (sfintita la 6 octombrie
1946 in prezenta Regelui Mihai I), Catedrala Romano-Catolica,
Catedrala sarbeasca, Monumentul martirilor revolutiei din 16-22 decembrie
1989, Muzeul Satului.
Se mai pot vizita, de asemenea, la Jimbolia: Casa
memoriala "Stefan Iager", iar la Sannicolau Mare - Casa memoriala
"Bela Bartok". La Buzias functioneaza "Colectia
Troceanu" (care cuprinde splendide tesaturi si cusaturi banatene). In
judet mai exista Casa muzeu "Lenau" in comuna Lenauheim si casele
memoriale "Traian Vuia" si "Victor Vlad Delamarina" din
comunele cu aceleasi nume.
Statiunile balneare Buzias si Calacea sunt, de
asemenea si zone de interes turistic. Zona montana cuprinde multe puncte de
interes turistic: Muntii Poiana Rusca - relief interesant, cu intinse paduri
de foioase, cu locuri pentru vanatoare si practicarea schiului, varfurile
Pades si Rusca, Cabana "Capriorul" (pe varful Dambu - 900 m) la 16
Km departare de comuna Nadrag, lacul artificial de la Surduc.
Alte zone de agrement: parcurile si padurea Verde din
zona Timisoara unde este amenajt Muzeul etnografic al Banatului si gradina
Zoologica, padurile de la Bistra, Pischia, Sarlota, Giroc, Bacova,
rezervatia dendrologica de la Bazos, rezervatia ornitologica de la
Satchinez, strandurile naturale de la Sag, Albina, Costeiu, Periam - port.
La 01.01.1998 reteaua unitatilor de cazare turistica a
judetului Timis se cifra la 67, din care 21 hoteluri, 2 hanuri, 2 cabane, un
camping, 29 vile turistice, 5 tabere de elevi si prescolari, 7 pensiuni.
Numarul total de locuri de cazare aferente acestorunitati turistice se
ridica la 4.622, din care 2.851 in hoteluri, 70 in hanuri si moteluri, 114
in cabane, 422 in campinguri, 585 in vile turistice, 850 in tabere de elevi
si prescolari.
inapoi
Cultura
In judetul Timis exista un numar important de
asezaminte de cultura si anume: 10 case de cultura, 276 camine culturale,
430 biblioteci (din care 81 publice), 11 cinematografe, 7 teatre si
institutii muzicale si 13 muzee. Teatrele si institutiile muzicale duc faima
orasului Timisoara si acestea sunt: Teatrul Mihai Eminescu, Teatrul Maghiar,
Teatrul German, Opera de Stat, Filarmonica, Teatrul de Papusi si un ansamblu
de cantece si dansuri populare.
inapoi
Sport
In judetul Timis
exista un numar insemnat de baze spotive si sali de sport si anume: sala
polivalenta "Olimpia", Complexul Sportiv "Bega"
cuprinzand sala de gimnastica si bazin de inot acoperit:; Sala de Sport nr.
2; terenuri de tenis "Parcul Rozelor", baza sportiva a Facultatii
de Educatie Fizica si Sport; Clubul Sportiv Scolar Timisoara cuprinzand baza
de natatie "Uszoda", baza de kaiac-canoe, cabana Garana, complexul
sportiv, sala de gimnastica, baza sportiva de canotaj; Cubul Sportiv
"Politehnica", avand in componenta baza sportiva nr.1 cu teren de
fotbal si 2 terenuri de antrenament pentru fotbal, baza sportiva nr.2 cu 4
terenuri de tenis si baza aportiva nr.3 cu un teren de fotbal; Liceul cu
Program Sprotiv - Clubul Sportiv Scolar "Banatul" Timisoara cu o
baza sportiva complexa; Clubul Sportiv Timisoara care cuprinde o baza
sportiva complexa si o sala de gimnastica si lupte; Asociatia Sportiva
"Vointa" Timisoara; Asociatia Sportiva "Timcon",
Asociatia Sportiva "Electrica"; Asociatia Sportiva
"UMT".
Intr-un clasament alcatuit de
Ministerul Tineretului si Sportului, pe baza rezultatelor obtinute in
competitii nationale, in anul 1998 Timisul se clasa pe un onorant loc 6, dupa numarul de medalii pentru locurile
I, II si III obtinute la Campionatele Nationale si locul 3, dupa numarul
medaliilor pentru locul I obtinute la aceleasi competitii, la toate
categoriile de varsta.
Dupa numarul medaliilor
obtinute la competitiile internationale judetul Timis a ocupa tin anul 1998
locul 10. S-au remarcat sportivi din sfera ramurilor de sport individuale:
navomodelism, canotaj, atletism, parasutism, gimnastica, lupte, badminton,
tenis, arte martiale. Exista de asemenea ramuri sportive de performanta cu
traditie indelungata in judetul Timis, cu popularitate crescuta - fotbal,
handbal, volei, box, judo, baschet.
inapoi
Mass - media
In municipiul Timisoara functioneaza posturile
de televiziune TVR Timisora 1, TV Europa Nova, TV Analog si PRO TV
Timisoara. De asemenea emit posturile de radio Timisoara (post public),
Europa Nova, Radio Vest si Radio Analog (posturi private).
In
judet apar numeroase ziare si reviste: - cotidiene : Renasterea Banateana,
Timisoara, Agenda zilei, Prima Ora, Uj Szo, Neuer Banater Zeitung; -
saptamanale : Agenda, Banter Zeitung, Lugojul, Orizont, Publitim, Timpolis,
Redesteptatea - Lugoj; - lunare si alte periodice: Banat Business, Clio,
Forum studentesc, Timissiensis, Timisoara medicala, Viata economica
banateana.
inapoi
|
