Asezare, vecini, suprafata, relief

Judetul Timis este situat in vestul tarii, unde Romania se invecineaza cu Iugoslavia si cu Ungaria. La est se margineste cu judetul Hunedoara, la sud-est cu judetul Caras-Sverin si la nord cu judetul Arad, punctele extreme ale judetului fiind cuprinse intre coordonatele 20°16' (Beba-Veche) si 22°33' (Poieni) longitudine estica, 45°11' (Latunas) si 46°11' (Cenad) latitudine nordica. Cu o suprafata de 8.697 Km², Timisul detine 3,6% din teritoriul Romaniei, ocupand ca intindere locul 1 pe tara.
Relieful se caracterizeaza prin predominarea campiilor, care acopera partea vestica si centrala a judetului, patrunzand sub forma unor golfuri in zona dealurilor, pe vaile raurilor Bega si Timis. In estul judetului se desfasoara dealurile premontane ale Poganisului si partea sudica a podisului Lipovei. Inaltimile maxime corespund culmilor nord-vestice ale masivului Poiana Rusca, culminand cu varful Padesul (1.380 m). Teritoriul judetului Timis este strabatut de la est la sud-vest de raurile Bega si Timis. In nord isi urmeaza cursul de la est spre vest raurile Mures si Aranca.

Clima este de tranzitie cu influente submeditereneene. Temperatura medie anuala este de 10,7° C (1900-1990), inregistrandu-se maxima de 41° C in data de 16 august 1952 si minima de -35,3° C in 29 ianuarie 1963. Cantitatea de precipitatii cazute in anul 1996 a fost de 791,3 mm, la o medie anuala de 609,4 mm intre anii 1901-1990. Vantul bate in campie predominant din nord.

Flora si fauna Principalele specii de vanat din fauna judetului Timis sunt: cerbul carpatin, cerbul lopatar, capriorul, mistretul, iepurele, dropia, fazanul, potarnichea, rasul, lupul, vulpea, jderul, dihorul, nevastuica.
De asemenea, in apele curgatoare, care insumeaza 560 Km, se gasesc diverse specii de pesti: crapul, carasul, cleanul, mreana, scobarul, platica, salaul; pastrvul se gaseste in cantitati mici in apele de munte.

Bogatii naturale. In subsolul judetului Timis se gasesc zacaminte de lignit (Sinersig), bazalt (Lucaret - Sanovita), mangan (Pietroasa), argila (Biled, Carpinis, Jimbolia, Lugoj, Sinnicolau Mare), titei si gaze (in zona de vest a judetului), nisip (Sag), nisip pentru sticla (Grosi - Faget, Tomesti si Gladna). Se exploateaza, de asemenea ape minerale la Buzias, Calacea, Ivanda, Bogda si Timisoara.

Solul judetului Timis ofera conditii favorabile pentru cultura plantelor agricole, indeosebi pentru cultura cerealelor, dar si a plantelor tehnice si furajere, precum si pentru pomicultura si viticultura. Solurile sunt variate. Cea mai mare parte a judetului este ocupata de solurile zonale si anume: in coltul de nord-vest apar cernoziomurile, cernoziomurile levigate si cernoziomurile de fanete (freatic umede); apoi in zona deluroasa se succed de la vest la est diferite soluri silvestre, intre care predomina cele brune. Cele brune - inchise si brune - roscate ocupa suprafete mai mici in jumatatea vestica. Solurile silvestre podzolice se dispun sub forma unei benzi aproape continue in coltul sud-estic. Solurile de munte (silvestre brune,  brune galbui podzolice, si brune acide, dezvoltate sub paduri si pajisti secundare), apar pe o suprafata montana in partea de est. Cele azonale ocupa suprafete insulare, dintre acestea o extindere mai mare avand lacovistele, semilacovistele si humicgleicele, urmate de smolnite in jumatatea sudica, apoi redzinele brune, rosii - brune si terra rossa in partea de est.
Soloneturile sunt raspandite in jumatatea de vest  si, in fine solurile erodate si regolsolurile in bazinul Begai. Padurile sunt relativ putine. In partea estica sunt paduri de brad, molid si fag. In celelalte parti ale judetului se intalnesc mici paduri de stejar, garnita, iar in lunci - plopi si salcii.

Rezervatii naturale: Mlastinile Satchinez, Arboretul Bazos, Lunca Poganisului, Locul fosilifier Radmanesti, Movila Sistak, Locul cu narcise Batesti, Parcul Botanic Timisoara, Parcul Banloc, Padurea Parc Buzias, Mlastinile Murani, Lacul Surduc, precum si cele descrise mai jos: