In mijlocul pietii Unirii se inalta, in concordanta cu stilul arhitectonic al cladirilor statuia Sfintei Treimi. Piatra de fundatie a acestui monument a fost pusa la 23 noiembrie 1740 de Consilierul administratiei locale, de pe atunci, domnul Johann Anton Deschan von Hannsen. Statuia amintea de incetarea epidemiei de ciuma ce devastase atit Timisoara cit si intreg Banatul. De aceea este denumita si statuia ciumei. Monumentul este compus dintr-o coloana inalta triunghiulara impodobita simbolic, pe care troneaza Sfinta Treime:Tatal si Fiul tin coroana cereasca deasupra capului Sfintei Fecioare Maria, care ingenunchiaza la picioarele lor. La baza coloanei se afla statuia Sfintului Ioan de Nepomuk, sub el, Sfinta Rozalia, la aceeasi inaltime cu Sfintul Nepomuk se gasesc statuile regelui David si a Sfintei Barbara, patroana minerilor; soclul triunghiular este strajuit de statuile unor puteri legendare ocrotitoare: Sfintul Rochus, Sfintul Sebastian si Sfintul Carol Boromeus. Pe cele trei laturi se mai pot vedea sculpturi in relief, reprezentind cele trei calamitati - razboi, foamete si ciuma - pricinuite la acea vreme de turci (1737 - 1739). Monumentul este confectionat din gresie si are o valoare artistica deosebita, el fiind creat la Viena, in stil baroc, si adus la Timisoara pe calea apei, pe Dunare, Tisa si pe canalul Bega.