Populatia autohtona, romana si
sirba, si sub ocupatia Imperiului Otoman, avea administratie proprie,
pastrind-o si sub noua stapinire. La 24 decembrie 1731, primarul Peter
Solderer a asezat piatra de temelie, la constructia viitoarei primarii
germane. Dupa unele surse, edificiul a fost terminat in 1734. Cert este ca
la 15 februarie 1735, in cladirea noii primarii a avut loc alegerea
primarului, fiind reales Peter Solderer. Pe frontispiciul cladirii, este
reprezentata stema si sigiliul orasului, primite de comunitatea germana,
reprezentind o poarta deschisa, intre doua turnuri ale unei cetati
puternic fortificate. In urma restaurarii din 1782 (sub conducerea
arhitectului Joseph Aigner), s-a refacut fatada in stilul renasterii. Dupa
1849, a fost din nou refacuta, pentru ca la sfarsitul secolului al XIX-lea
si iceputul secolului al XX-lea sa sufere alte transformari. Cladirea este
compusa din doua parti, partea veche avind o fatada simetrica, si o
poarta, deasupra careia se afla un balcon si patru ferestre arcuite care
se dezvolta pe doua nivele, fiind ferestrele salii de sedinte; partea noua
a fost inainte o locuinta particulara, pe fatada careia era un ceasornic
solar. |